Capela sfântului Iosif

Anul special dedicat sfântului Iosif ne permite să descoperim şi capela care îi este dedicată tatălui purtător de grijă a lui Isus, în bazilica „Sfântul Anton”, aflată în imediata apropiere a altarului principal, prima din partea stângă, dintr-o serie de capele numite radiale, aflate sub formă de raze, în jurul prezbiteriului.

La început, chiar din anul 1292, capela fusese dedicată sfântului Ioan evanghelistul, fiind, ulterior, din secolul al XVI-lea, dedicată sfântului Iosif, atunci când este reluat motivul crinilor, simbol specific şi sfântului Anton. Operele de artă care decorează această capelă sunt frescele care aparţin lui Ermolao Paoletti (1896), un pictor veneţian, şi statuia din marmură care-l reprezintă pe sfântul Iosif, ţinându-l în braţe pe pruncul Isus, aflată pe altar, realizată de Leonardo Liso, în 1895, cu ocazia împlinirii celor 700 de ani de la naşterea sfântului Anton, atunci când a fost restaurată şi reorganizată întreaga bazilică, prin grija inginerului Camillo Boito.

Frescele care decorează pereţii acestei capele reprezintă scene din viaţa sfintei Familii din Nazaret. În partea superioară se pot vedea părinţii Fecioarei Maria, sfinţii Ioachim şi Ana. Pe peretele din partea dreaptă avem reprezentativă scena „Fuga în Egipt”, în timp ce, în partea stângă, ne atrage atenţia „Moartea sfântului Iosif”, la care sunt prezenţi Isus şi Fecioara Maria.

Capela este caracterizată de o modestie aparte, în sintonie discretă cu această figură evanghelică. De altfel, bazilica nu este un muzeu, pentru a fi prezente doar opere de artă semnificative, ci şi un loc de cult şi devoţiune, obiectiv de pelerinaj pentru mulţi credincioşi. Chiar şi arta modestă poate ajuta la creşterea devoţiunii.