Martori ai sanctificării

Nu este uşor dragi cititori să te desprinzi din micimea propriei existenţe și să tinzi spre urma fericită a sfinţeniei emanate de două mari personalităţi ale secololui al XX-lea, de doi mari papi cu care majoritatea dintre noi am avut privilegiul de a fi contemporani, de doi piloni ai credinţei care au marcat secolul trecut dar şi viitorimea, unul iniţiind lucrările Conciliului al II-lea din Vatican iar celălalt punând în aplicare doctrinele şi constituţiile Conciliului. Nu este uşor dragi cititori să depăşeşti ternul cotidian şi să atingi lumina călăuzitoare emanată de scrierile celor doi papi: Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea, pentru ca apoi să încerci să faci mai mult loc credinței în propria existență. Nu este uşor dragi cititori să te lași atins de har și să faci o introspecţie a urmelor lăsate de cei doi mari papi în propriul tău sine, să-ți descoperi foamea de divin, de iubire și de credință.





Vă invit dragi cititori să ne apropiem de fericitul papă Ioan al XXIII-lea, un papă al iubirii, al unităţii şi al păcii. Angelo Giuseppe Roncalli s-a născut pe 25 noiembrie 1881 la Sotto il Monte , aproape de Bergamo fiind al patrulea fiu din cei 13 copii născuți într-o familie modestă de agricultori. La 11 ani începe cursurile seminarului din Bergamo. În 1904 este sfinţit preot, iar timpul Primului Război Mondial îl găseşte ca fiind capelan militar. În 1925 este uns episcop începând o carieră fructuoasă în diplomația vaticană, înfruntând situațiile dificile și cucerindu-i pe toți cu echilibrul și simplitatea sa. În 1953 este numit cardinal și patriarh de Veneția, unde este iubit și apreciat de oamenii care văd în el un frate, un tată care îi întâmpină pe toți cu brațele deschise. La 28 octombrie 1958, la vârsta de 77 de ani este ales papă. La trei luni de la numire convoacă un Conciliu Ecumenic. În mod cu totul surprinzător a inițiat un nou mod de a fi papă: a renunțat la multe formalități existente la Sfântul Scaun; a crescut salariile angajaților Sfântului Scaun; a făcut vizite neașteptate copiilor, vârstnicilor, celor aflați în spitale și închisori; a vizitat parohiile din Roma; a convocat Conciliul al II-lea din Vatican cu scopul de a actualiza doctrina creștină; a numit 37 de noi cardinali și pentru prima dată în istorie un tanzanian, un japonez, un filipinez, un mexican; îl ridică la cinstea altarelor pe primul sfânt de culoare, fratele Martin de Porres; primește premiul internațional Balzan pentru pace. De-a lungul întregii sale vieți papa Ioan al XXIII-lea s-a bucurat de aprecieri pentru personalitatea sa plină de umanitate, pentru grija sa față de cei defavorizați, pentru ardoarea apostolică, pentru contactul deschis și nemijlocit cu oamenii. A murit pe 3 iunie 1963 lăsând posterităţii două enciclici: Mater et Magistra prin care dezvoltă doctrina socială a Bisericii, mama tuturor, fie creștini sau necreștini și Pacem in terris prin care sunt chemați toți oamenii de bunăvoință să promoveze persoana umană, armonia în solidaritate și justiție, pacea mondială fiind posibilă numai atunci când în centru este poziționat omul, cu ființa și demnitatea lui. Au rămas în cugetele oamenilor îndemnurile papei de a trăi în adevăr, dreptate, iubire și libertate, de a fi simpli și săraci, o scânteie de lumină și un centru al iubirii, de a renunța la individualism, de a căuta dialogul și pacea.





Vă invit dragi cititori să ne îndreptăm spre personalitatea papei Ioan Paul al II-lea, cel al cărui mandat a fost al treilea ca lungime din istoria papalității, însumând aproape 27 de ani. Karol Józef Wojtyła s-a născut în Wadowice la 18 mai 1920 . El a fost cel mai mic dintre cei trei copii ai familiei. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial tânărul student a lucrat într-o carieră de piatră şi în fabrica chimică Solvay, pentru ca în 1942 să înceapă cursurile seminarului clandestin din Cracovia, fiind totodată unul din promotorii trupei de teatru Rapsodico. Este hirotonit preot la 1 noiembrie 1946, iar în 1948 îşi susţine doctoratul în teologie. Anul 1953 îl găseşte în Cracovia şi în Lublin ca profesor de teologie morală şi etică socială. Este uns episcop de Ombi şi auxiliar de Cracovia în anul 1958, pentru ca în 13 ianuarie 1964 să fie numit Arhiepiscop de Cracovia. A participat activ la Conciliul al II-lea Vatican aducându-şi contribuţia la constituţia Gaudium et Spes. Este ales papă la 16 octombrie 1978. Papa Ioan Paul al II-lea şi-a exercitat ministerul petrin printr-un spirit misionar neobosit, dedicându-şi toate forţele slujirii bisericilor şi deschiderii în caritate spre întreaga omenire. Din dragoste pentru tineri a instituit începând cu 1985 Zilele Mondiale ale Tineretului iar pentru familii Adunările Mondiale ale Familiilor începând cu 1994. A încurajat dialogul cu evreii şi cu reprezentanţii altor religii participând în comun şi la rugăciunile pentru pace. Biserica s-a pregătit pentru întâmpinarea Marelui Jubileu al anului 2000. A declarat ani speciali ai Răscumpărării, ani Mariani, ani Euharistici, promovând reînnoirea spirituală a Bisericii. A pus în faţa creştinului contemporan nenumărate exemple de sfinţenie recente proclamând 1338 fericiţi şi 482 sfinţi şi ne-a lăsat un tezaur inestimabil în cele 14 enciclici, 15 exortaţii apostolice, 11 constituţii apostolice şi 45 scrisori apostolice. A promulgat noul Catehism al Bisericii Catolice în lumina tradiţiei şi a doctrinei conciliare. A murit în 2 aprilie 2005, încheind cel de-al 263-lea minister petrin după ce a condus poporul lui Dumnezeu pe drumul credinţei, fiind un vizionar reformator care a adus Bisericii un puls nou.





Vă invit dragi cititori să-i cunoaşteţi mai bine pe aceşti doi piloni ai credinţei şi să vă uniţi în rugăciune cu întreaga Biserică pentru a ne putea bucura împreună în 27 aprilie 2014 de celebrarea canonizării celor doi sfinţi papi: Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea. Cunoscându-i vom descoperi că avem multe în comun cu ei pornind de la sărăcie, de la credinţă, de la caritate, de la pace şi dialog şi până la filiaţia ce derivă din acestea în iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni. Apropiindu-ne de ei vom descoperi că şi noi suntem chemaţi la slujire, la har, la sfinţenie.


 


Tuturor dragi cititori, PACE şi BINE